Asta imi spunea o veche amica in urma cu vreo 5-6 ani..mai in fiecare zi. E un haikku japonez…care-i placea ei teribil asa ca-l repeta in mod halucinant…
Lumea asta n-are aproape nimic pur si fragil in ea…ci prin definitie e un loc pustiu…arid…dur…gata sa te ingenuncheze la prima idee de slabiciune…sentiment…bunatate…moralitate…
Oamenii s-au pierdut in haosul zilnic..in fuga asta continua…in “invazia de biti”...Fiecare a devenit..cu sau fara voia lui…mai rece…mai trist…mai gol..mai egoist…mai…
Ne e greu sa ne regasim…sa ne redefinim..sa ne schimbam…
Ne e greu si sa observam ceea ce am devenit…pentru ca rareori reusim sa gasim un contrapunct…un “ceva” care sa contrasteze puternic atunci cand ne este alaturat…destul de puternic incat sa ne deschida ochii…
Daca avem noroc gasim acest “ceva”...sau ne gaseste el pe noi….
Da!! E nevoie de mult noroc… Intr-un desert infint te lovesti, alergand fara directie, de un fir de iarba de care atarna sfioasa o picatura de roua…
Pasesti cu grija…te apleci si privesti temandu-te ca nu cumva sa strici tot…sa respiri putin prea greu si sa scuturi grauntele ala de apa…
Si acum?! Cand te-a lovit norocul…ce vei face?! Te vei ridica cu grija si-ti vei continua drumul lipsit de orizont lasand picatura ta sa se usuce-n arsita dupa-amiezii?!...sau vei risca sa distrugi tot atingand-o?!
Decizia iti apartine…
Plecand insa…nu vei afla niciodata ce putea sa fie…
Mai bine intinde-ti degetul aratator….
Da!!..poate ca degetul tau..invatat cu seceta din jur…va striga de durere atingand picatura…sau poate ca e si el atat de fierbinte incat stropul de roua se va evapora pe loc…
Insa..mai mult ca sigur merita sa risti…
In fond…ce ai putea pierde?!..un strop neinsemnat de apa..nimic mai mult…
” Intinde-ti deci degetul…
cate putin zi de zi,
Fara a-ti face planuri sau griji..
despre ce-a fost, e azi…ori ce va fi !! “
————-
( “Life is what happens to you while you’re busy making other plans” – John Lennon)
Da!! Iar m-am trezit dupa doar 2 ore de somn…si iar am o durere de cap infernala…
Si DA!!!...iar alerg pe net..pe youtube si prin bloguri….
DA!! Dar azi merg la neurolog (nu credeam sa ma bucur vreodata de un drum la spital…dar as da oricat sa dorm iar 8 ore…as da oricat sa dorm iar oricat dar macar sa nu mai visez atat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )
Iar aberez….
Ce vreau sa va zic e ca de acum o ora (give or take…) am o NOUA PIESA FAVORITA !!!
M-am lovit de ea din intamplare si…parca nu ma mai doare nici capul cand o ascult…asa de mult imi place!!
E geniala!!
V-as zice eu ce e…cum ii zice si cine presteaza…sa ma laud…sa v-o arunc in fata sictirit….sa stiu ca din marinimia mea se bucura si plebea….
Da’ parca mi-e rusine…
Asa ca va las sa va loviti si voi la fel ca mine….
Nici nu-i asa greu…
In stanga ecranului..in Blogroll…scrie “Ramona”...click pe ea…
Ajunsi pe blogul ei cautati post-ul ” Starless city, you’re not pretty ” (...post din care mi-am permis sa fur cateva cuvinte pentru a pune un titlu aici…sper ca folosind ” ” am evitat acuzatiile de plagiat )
Acum mai e de dat doar un PLAY !!
Piesa e grozava…aveti cuvantul meu!!! Atentie insa…da dependenta!! Eu unul o ascult de o ora si ceva si inca nu m-am saturat…nici n-o sa ma satur vreodata…poate doar sa scoata NICORETTE ceva plasturi sau guma ANTI….
De cate ori…copil fiind …n-am zis vorbele astea…?!
Si cine nu le-a zis?!
Privind de jos…d’acolo…de pe covor…din mijlocul jucariilor si creioanelor colorate..lumea oamenilor mari era un vis…
Am citit acum cateva zile in Fumoarul Cuvintelor un text care mi-a facut parul de pe maini sa se ridice….
Un fel de poveste…in care m-am regasit prea mult…
Te nasti…lipsit de orice grija…
Esti un copil liber sa planga atunci cand ii e foame…sa alerge…sa rada…sa se joace…sa adoarma al prima licarire a somnului….
Fara a realiza..incepi sa urci scara asta invizibila…din lumea aia perfecta spre haosul maturitatii….
Ajungi la gradinita….apoi la scoala…liceu…
Brusc…ai 18 ani. Dai o mare petrecere….iti inviti toti prietenii….esti cel mai fericit dintre pamanteni….e ziua ta…de azi nu mai asculti de nimeni…poti face ce vrei…de azi esti major…!! Incet incet insa viata-ti demonstreaza ca in loc de bairanul acela era mai potrivit un priveghi…la capataiul copilariei tale…rugand-o sa nu se stinga asa brusc….
Ajungi la facultate….foarte probabil intr-un oras strain…foarte probabil la camin. Inca o data esti fericit. Acum chiar esti liber….nu-i mai ai pe cap…nu te mai intreaba nimeni “unde pleci?”...”cand te intorci?”...esti propriul tau stapan….
Te angajezi…pentru ca banii veniti d’acasa nu ajung si pentru camin..si pentru mancare…si pentru distractia de zi cu zi….
Pe la ei uiti sa mai dai…si daca ai vrea…n-ai putea ajunge prea des…scoala si munca iti mananca tot timpul…doar vacantele le mai petreci…acasa.
Facultatea e si ea gata..in sfarsit….
Iti gasesti un loc de munca…unul serios…nu ca cele din studentie….
Incepi de jos…te zbati…muncesti de nu mai poti….pana seara tarziu….
Iti iei o casa…cu chirie…te ingrijesti cum poti de ea….
Munca da roade pana la urma….esti promovat..si…odata cu asta vin si mai multi bani…
Incepi sa-ti permiti mai multe….faci un credit…si te muti…in casa ta…asa cum o vrei tu…
Apoi…muncind din greu iti iei si o masina…la mana a doua…dar…e a ta…numai a ta….
Acum simti ca-ti permiti sa-ti decorezi casa asa cum vrei….
Mobila pe gustul tau…se poarta culorile reci…liniile drepte…cat mai simplist posibil….
DVD-Player…sistem audio 5.1 …Plasma…sau..de ce nu…Proiector, fotolii si canapea din piele…spoturi…minibar…bucatarie noua…plita electrica…frigider de ultima generatie…baie moderna…cabina de dus…cada cu masaj…tot ce-ti doresti…
Asta da confort….
Si ce mandru esti de toate….sunt toate ale tale…din munca ta…din banii tai…!!
Apoi…intr-o seara…ajungi tarziu de la servici…
Te intinzi in pat…dai drumul la televizor…nu gasesti nimic intresant si te trezesti privind in jur….
Nimic nu-ti spune ceva…nu mai inseamna ce a insemnat…sunt doar lucruri…atat.
Esti singur…
Dimineata te trezeste un ceas strident si “buna dimineata” iti ureaza doar un realizator de matinal….seara…iti mai spui tu “noapte buna” in oglinda din baie…dupa ce te-ai spalat pe dinti….
Acum insa…in seara asta..parca esti mai singur ca oricand…si un singur gand iti vine-n cap…
” -Ce-o face mama? ”
Cat a trecut oare de cand n-ai mai vorbit cu ea?!
...pui mana pe telefon…
Ea iti raspunde imediat cum incepe sa sune…parca astepta telefonul de la tine…
Iti spune ca se bucura sa te auda…ca te iubeste…apoi incepe sa te intrebe… ” ce mai faci ? ”...” esti bine?” ...” mananci? ”...” dormi? ”...incepe sa “te certe” ca i-ai uitat…ai uitat de “acasa”...ai uiatat de ea…de toti….
Tu incerci sa-ti ascunzi tremurul din glas in timp ce o lacrima ti se prelinge pe obraz….ai vrea sa fie langa tine
...s-o strangi in brate si sa-i spui ce dor ti-a fost.. sa o asculti zicand ca ai slabit…ca sigur n-ai grija de tine…ca nu mananci cum trebuie…
Vorbesti cu ea cateva minute doar….inchizi…si esti mai trist ca niciodata….
Week-end-ul urmator ai liber…vineri seara sari in masina….si fara sastie cineva…te introci pentru doua zile la copilarie.
Esti iar acasa…dupa atata vreme…uitasei cat de bine e….
Sunt doua zile de vis…cu mancarea ta preferata…cu desertul copilariei….cu povesti despre rude…si cu povestile tale..despre ce ai mai facut…cum e la tine…la munca….
Apoi celebra…” Dar o fata?! Cu o fata cand o sa treci pe la noi?! Eu sunt deja batrana…vreau nepoti….” ...si razi…si te simti bine…habar n-ai cat a trecut de cand te-ai simtit ultima data asa….uiti de toate grijile de zi cu zi…si tot ce-ti doresti e ca Duminica sa nu mai vina…
Dar vine…si e vremea sa te intorci la maturitate….
La plecare..din putinul ei…mama ti-a pregatit un pachet….
Te certi cu ea….ca n-ai nevoie…ca sa stea linistita….mai mult din orgoliu pentru ca in sinea ta stii ca oricum nu te va lasa sa pleci fara…
Ajungi acasa…desfaci pachetul…asezand fiecare fel de mancare cu grija in frigider….e chiar si putin din placinta ta favorita….
Mananci cate putin din fiecare…sperand sa tina cat mai mult…nu pentru ca sunt extraordinare, cu toate ca n-ai mancat in viata ta nimic mai bun, ci pentru ca toate miros la fel…miros a acasa…si toate-ti spun un singur lucru : Te iubesc!
Iti promiti ca de acum o sa ai mai multa grija….o sa suni mai des…o sa mergi mai des…
Apoi e Luni….
Si calvarul incepe iar…si uiti…
Cat va trece pana sa-ti mai amintesti?!
....Si oare…va mai conta sau va fi deja prea tarziu?!
Daca citesti randurile astea si inca esti acasa…bucura-te cat mai poti….timpul lucreaza mut in juru-ti!! Nu-ti dori sa cresti..o vei face oricum mult prea curand.
Iar daca citesti si…catusi de putin…te regasesti in ele…pune mana pe telefon!!...suna!!...fugi acasa macar doua zile…strange in brate…spune te iubesc!!
...Spune ce simti cat inca mai ai cui….cat inca mai e cineva care sa te asculte!!!
Eu asta am facut….si maine e Duminica….
P.S: dar de vineri e week-end iar )
Sarut mana tatal meu !! Sarut mana mama mea!!
—————————————————————
Mai da un play..taci…asculta…!!!
Comments(4) 
)
)
